luni, 7 ianuarie 2013

Vină

Nu am exagerat cu rezoluţiile pentru noul an. Asta pentru că încerc să nu provoc "soarta" sau să îmi ofer singură motive de depresie, când o să fie vremea să fac bilanţul. Începutul de an e mai greu pentru mine, deoarece se dublează, oarecum, cu ziua de naştere. În orice caz, deja am încălcat un lucru propus: să mănânc mai puţină ciocolată. Nu destul că nu ar trebui să mănânc deloc, pofta ucigătoare de frumuseţe, dar aducătoare de calorii şi endorfine, îmi vine pe la miezul nopţii.

Blestemată dependenţă, în faţa căreia cedez, de parcă nu am nicio putere, mi se dizolvă ambiţia şi mă grăbesc spre dulap ca să găsesc ciocolata. Ştiind că procedez ca un hoţ încerc să ascund ambalajul că nu care cumva să îl vadă cineva, dacă se poate nici măcar eu. Şi acum când scriu, simt o vină ucigătoare, pe care încerc să o maschez mergând cât mai mult pe jos. Şi cum păcatul este dulce la propriu, dar şi la figurat, ciocolata nu îmi provoacă stări de rău, aşa cum o fac alte mâncăruri, pe care le evit ca să pot funcţiona în parametrii normali.

Şi tot din seria obiceiurilor proaste: încep să devin din ce în ce mai dependentă de telefon. Mai tot timpul îmi oferă motive să fiu încântată de el.
Mă simt uneori ca Raj:))

Blestemată tehnologie, care mă transformă într-o sclavă. În rest, numai de bine cum se spune. Adică un nou an nu prea poate schimba multe.

2 comentarii:

aura spunea...

Elimina ispitele: ce cauta ciocolata in dulap? dar 2 paie intr-un pahar?:)

Irina Ursu spunea...

Aura: E dulapul cu provizii, "plasa de siguranta":)) E frig, ger, nu pot sa ies si sa risc o raceala:)) Da, doua paie...imi place sa am de unde alege:))