marți, 1 noiembrie 2011

Din dragoste pentru....lege

La inceput a fost cuvantul. Dupa aia au aparut regulile, care in zilele noastre s-au transformat in legi. Problema este ca, in general, acestea nu sunt respectate. Si de aici se naste haosul, pe diferite nivele. Desi e in firea umana sa se razvrateasca impotriva regulilor, greselile sunt insotite de consecinte. Chiar daca ni se iarta cand gresim, consecintele trebuie sa ni le asumam. O intelegere verbala are valabilitate doar daca se transforma intr-un contract, intocmit pe baza legilor. Deci pana la urma binele individual si cel colectiv are un numitor comun: legea. Principiul biblic se poate aplica si in viata de societate: nu legalismul te duce in Rai, insa dragostea te face sa faci fapte bune, incluse in lege, care implicit te vor duce acolo. Daca tu ca cetatean respecti legea, adica faci ce e bine, automat o sa traiesti intr-o societate de care o sa fii mandru. E destul de simplu, insa altii isi consuma energia ca sa complice lucrurile. Asa ca ceea ce ar trebui sa fie "rai" s-a transformat in iad, pentru ca am impresia ca am ajuns sa traim cu o frica permanenta de "tirania golanilor", care incalca de fapt un set de reguli care se rezuma pana la urma la furt.

"Cand minti ii furi cuiva dreptul de a afla adevarul, cand omori pe cineva ii furi unui copil dreptul de a creste cu parintii lui si asa mai departe"!

Pagina 34, paragraful 2..două fraze..

"Daca reusesc sa scap pentru doua zile de obligatiile mele de serviciu am sa vin negresit sa te vizitez. Astazi n-am vrut decat sa-ti scriu ca, bineinteles, poti oricand sa locuiesti aici la noi la tara" - Max Frisch - Eu nu sunt Stiller

Ionut m-a pus sa deschid cartea pe care o lecturez la pagina 34 şi transcriu pe blog sau într-un comentariu primele 2 fraze ale paragrafului 2.

In mod ciudat fraza asta pare foarte actuala. De cate ori nu le spuneti persoanelor de langa voi ca nu aveti timp sa ii vedeti? Mie mi se intampla cam des in ultimul timp. Leapsa merge mai departe la Madalina.

luni, 31 octombrie 2011

Concediu de lectura?!?

Maraton e cuvantul prin care as descrie ultimele zile. O combinatie de munca fizica si zile epuizante la birou. In micile pauze de care am avut parte mi-au trecut prin cap doua idei: de ce nu exista concediu pentru lectura. Vreau sa pot sa imi iau cateva zile libere in care sa citesc. Accept chiar sa fac si rezumate, pentru sefii mei, ca sa imi justific absenta la birou, dar macar sa am aceasta oportunitate. Din pacate ea nu exista. Toata lumea vrea ca jurnalistii sa fie asi in toate, dar nu li se ofera timpul necesar pentru documentare, pentru ca traim intr-o societate instant. De asemenea, mai vreau un google romanesc pe politic. In mod special din 90 pana azi, in vremurile noastre. Cred ca asa am intelege mai bine ce ni se intampla acum si cum am ajuns aici. Pentru ca uitam, iar deciziile din prezent le luam pe baza impulsului de moment, omitand astfel imaginea de ansamblu.

"Traim intr-o epoca a reproductiei. Cele mai multe lucruri, din care se compune imaginea noastra despre lume, nu le-am vazut niciodata cu ochii nostri, mai bine zis: le-am vazut cu ochii nostri, dar fara sa fim de fata; suntem telespectatori, teleascultatori, telestiutori. Nici gandurile nu mai reprezinta mare lucru, o nu, in vremurile acestea a devenit o rarirate doar capul care plagiaza un singur ganditor" - unul dintre citatele care mi-au ramas "in suflet", din lectura ultimelor doua saptamani.